Depresia, „boala secolului XXI”, afectează din ce în ce mai multe persoane din întreaga lume. La nivel global, numărul persoanelor cu acest diagnostic a crescut semnificativ, ajungând la peste 300 de milioane, arată cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În România, prevalența tulburărilor depresive este de 5%.
4,4% din populația mondială – 322 de milioane de oameni – suferă de depresie, iar aproape încă pe atât – 264 de milioane – se confruntă cu diverse tulburări de anxietate. Potrivit studiului “Depression and Other Common Mental Disorders”, întocmit recent de OMS, numărul persoanelor care suferă de depresie a crescut cu 18,4% din 2005 și până în 2015, la nivel global.
Deși depresia poate să apară la orice vârstă, riscul este mai crescut în cazul persoanelor afectate de sărăcie, șomaj, al celor diagnosticați deja cu alte boli sau acelora care consumă alcool sau droguri.
La nivel mondial, depresia este mai comună în cazul femeilor (5,1%), decât în cel al bărbaților (3,6%). Cele mai multe cazuri sunt întâlnite la femeile din categoriile de vârstă 60-64, 65-69, 70-74 și 55-59 de ani, arată OMS.
Prevalența depresiei variază, însă, și în funcție de regiuni, arată OMS, fiind mai mică în țările din Regiunea Pacificului de Vest (3,6%) și mai mare în Africa (5,4%). În ceea ce privește alte tulburări de anxietate, rata prevalenței variază de la 2,9% în Regiunea Pacificului de Vest, la 5,8% în America.
La nivelul Uniunii Europene, 7,1% din populație suferă de depresie. În Europa, prevalența este de circa 5% în cazul femeilor și sub 4% în cazul bărbaților.
În România, prevalența este de 5% în cazul tulburărilor depresive, respectiv de 3,7% în cazul tulburări de anxietate, conform raportului OMS citat.
Constantin Cornea, psiholog: “Societatea românească este o societate depresivă”
Pe de altă parte, însă, numărul ar putea fi ușor mai ridicat în realitate, având în vedere că românii nu sunt foarte deschiși în a vorbi despre această problemă sau în a cere ajutorul unui specialist.
„Sunt foarte reticenți să vorbească despre depresie, considerând că este o boală peste care încearcă ei înșiși să treacă de unii singuri”, a explicat psihologul Constantin Cornea într-un interviu acordat pentru Vocea.biz.
„Din punctul meu de vedere, societatea românească este o societate depresivă. Dacă mergem pe stradă vom descoperi că 9 din 10 indivizi sunt triști, eventual fără motiv sau cu motiv imaginat și doar 1 dintr-o 100 este eventual fericit sau bucuros fără motiv”, a adăugat el.
Specialistul a atras atenția, însă, că ignorată, depresia poate avea efecte devastatoare.
„Depresia nu este o afecțiune cu care să ne jucăm. Depresia poate căpăta diferite forme agravante”, a sublinit dr. Cornea
„Pe depresie se pot mula pot felul de adicții, depresivul tinde să se arunce în alcool, tinde să se arunce în droguri, tinde să sufere de ipohondrie, să înceapă să manifeste anumite afecțiuni care, de fapt, nu există decât în mintea lui, să aibă senzația că suferă de o boală îngrozitoare și începe să aibă un periplu întreg pe la tot felul de medici considerând că i se ascunde acel diagnostic îngrozitor de care el suferă într-adevar. Deci, depresia și câmpul psihologic nu este atât de simplu și simplist de privit. Pe o depresie se pot mula enorm de multe lucruri”, a completat psihologul.
Frecvenţa suicidului în România, peste media UE la anumite categorii de vârstă
În cazuri severe, depresia poate duce chiar la suicid. În 2013, la nivelul UE, rata deceselor provocate prin rănirea proprie a fost de 11,7 la 100.000 de locuitori, conform Eurostat. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Lituania – 36,1 la 100.000 de locuitori, urmată de Slovenia, Ungaria și Letonia, cu rate cuprinse între 19,1 și 21,7 la 100.000 de locuitori.
Rate între 8,1 și 17,3 la 100.000 de locuitori au fost înregistrate în cazul majorității celorlalte țări membre, cu 7,4 – în Marea Britanie, Italia – 6,6, Cipru – 5,2, Malta – 5,1 și Grecia 4,8.
Un studiu realizat în 2014 de Eurostat arăta că frecvenţa suicidului în România este peste media europeană la unele dintre cele mai predispuse categorii: adolescenţii de 15 – 19 ani şi adulţii cu vârste între 50 şi 54 de ani.
Sinuciderea în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 19 ani înregistra atunci o rată de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 4,6. În cazul grupei de vârstă 50 – 54 de ani, România avea o rată de 22 de sinucideri la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, comparativ cu 18,3 media europeană.
Pierderile provocate de depresie: 1 trilion de dolari anual
Datele OMS arată că pierderile economice globale legate de depresie depășesc 1 trilion de dolari anual și sunt legate în mod special de scăderea productivității din cauza apatiei și care în final poate duce chiar la inabilitatea de a munci sau de a te descurca în viața de zi cu zi.
„Dacă sentimentul predominant este cel de tristețe, persoana depresivă devine atât de tristă și are și un sentiment acut de vinovăție, încât nu mai vrea pur și simplu să corespondeze cu societea. (…) Ține cu tot dinadinsul să se retragă, este ca un melc care se închide în cochilia lui”, a precizat dr. Constantin Cornea pentru Vocea.biz.
„Tocmai din acest motiv spun că, de obicei, din perspectivă psihologică, cei care trebuie să-și dea seama de un sindrom depresiv sau de un episod depresiv sunt cei care înconjoară, cei care sunt de jur împrejurul unei astfel de persoane. Pentru că persoana în cauză. la fel ca alcoolicul, nu conștientizează că are o problemă sau dacă conștientizează consideră că va trece peste. În schimb, vorbind despre o afecțiune psihologică, nu putem considera ca sunt prea mulți care de-a lungul vremii să fi reușit să treacă peste sindromul depresiv de unii singuri”, a conchis psihologul.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : vocea.biz