Atacul de panică este agravarea unei stări anxioase sau a unei stări depresive. Acestea pot avea la bază o situație stresantă, un conflict sau o traumă, explică psihoterapeutul Constantin Cornea de la Clinica Psievolution.
Manifestarea atacului de panică începe printr-un acces brusc de frică, teamă, senzație de gol în stomac, accese de vomă, tulburări cardiace, frica de a nu suferi un atac de cord iminent, sau a unui accident cerebral.
O dată instalat, atacul de panică, poate deveni ciclic, repetitiv. Deasemenea persoana în cauză poate dezvolta o “anxietate aticipatorie”, adică teama că atacul se va repeta și frica că nu va putea face față sau chiar că în urma atacului va surveni decesul.
Ce declanșează atacul de panică?
Eementele ce trebuiesc urmărite, se încadrează în câteva grupe după cum urmează:
1. Din perspectiva psihologică, putem vorbi de următoarele evenimente declanșatoare:
• Conflictele maritale/familiale. Divorțul, înșelatul.
• Conflictele de la job, demisia, șomajul, suprasarcina profesională.
• Conflictele cu prietenii, colegii sau necunoscuții.
• O veste tragică: decesul cuiva drag, un accident, o confruntare.
• O problemă de sănătate personală sau a cuiva drag.
• Un accident sau o ceartă puternică.
• Anxietate, șoc post-traumatic, tulburare obsesiv-compulsivă.
• Un nivel mare de stres pe timp îndelungat.
• O naștere cu sau fără probleme.
• Depresia.
2. Atacul de panică – din punctul de vedere al substanțelor consumate:
• Ingestia unei cantități mari de alcool. Sau consumul de alcool pe perioade lungi de timp.
• Fumatul excesiv.
• Folosirea anumitor medicamente sau întreruperea bruscă a medicației.
• Drogurile.
3. Atacul de panică – Factori medicali:
• Disfuncții tiroidiene.
• Afecțiuni cardiac.
• Tulburări neurologice.
• Astm bronșic.
• O anestezie generală.
• Afecțiuni pulmonare.
• O afecțiune oncologică.
• Alte afecțiuni medicale.
• Obezitate, anorexie, bulimie.
Cum se manifestă atacul de panică?
Simptomele atacului de panică sunt următoarele:
• Sentimentul copleșitor de frică, teamă și anxietate. Simptomele apar brusc și durează în medie 10 minute. Majoritatea stărilor dispar în 10 – 30 de minute, dar sunt și situații când acestea pot dura mai multe ore, până la dispariția completă. Dacă durează mai mult de 15 minute este posibil să vorbim de o altă afecțiune medicală, nu de atac de panică.
• Respirații rapide, dificultate în respirație, senzație de sufocare.
• Bătăi puternice și neregulate ale inimii.
• Transpirații reci sau calde.
• Durere în piept.
• Greață, dureri de stomac sau diaree, balonare.
• Amețeala, tremor, senzația de pierdere a echilibrului.
• Țiuit în urechi, sau senzația de presiune la nivelul urechii, tâmplelor, capului.
• Frica de moarte, senzația că aceasta va surveni imediat.
• Seanzăția de detașare de propria persoană sau de realitate.
ATACUL DE PANICĂ SE VINDECĂ
Ce trebuie să faceți dacă suferiți de atac de panică?
1. Evaluare medicală, pentru a stabili dacă vorbim de atac de panică. Astfel puteți descoperi dacă nu cumva aveți o afecțiune medicală. De asemenea se face o evaluare a tratamentului medicamentos, știit fiind faptul că anumite medicamente pot da stări anxioase ce se pot transforma în atac de panică.
2. Evaluare psihologică. Pentru a diagnostica atacul de panică și pentru a găsi cele mai bune și personalizate soluții. Trebuie să țineți seama că, soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare persoană în parte, în funcție de: vârstă, experiența de viață, factori declanșatori, alte afecțiuni associate.
3. Stabilirea planului terapeutic. La conceperea lui, poate participa medicul specialist (dacă vorbim de o afecțiune medicală sau de un medicament), psihiatrul (dacă este cazul să se intervină și medicamentos) și psihologul.
4. Elementele ajutătoare sunt: familia, prietenii, colegii, sportul.
5. Nu încercați să vă tratați singuri, citind pe internet. Puteți greși în privința diagnosticului și a modului de abordare.
În concluzie, atacul de panică este caracterizat de o starea anxioasă majoră, de un sentiment de panică, ce poate avea la bază un element streasant, o situație căreia nu îi puteți face față, sau o afecțiune medicală.
Din perspectiva psihologică, un plan terapeutic poate cuprinde 10 sau 40 de ședințe, câte una sau două pe săptămână. În cadrul psihoterapiei puteți ajunge să vă descoperiți adevărata cauză a atacului de panică, dar și modul optim prin care vă puteți rezolva problema.
Studiile care au investigat efectele terapiei în cazul atacului de panică, derulate de Universitatea Oxford din Marea Britanie, au demonstrat eficiență de până la 80% a ședințelor de psihoterapie. Ei au remarcat faptul că în 20-40 de ședințe, problema s-a rezolvat. Iar evaluarea ulterioară, la un an după finalizarea intervenției psihoterapeutice a demostrat că rezultatele s-au menținut.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : garbo.ro